Loading

Autor: Michael Gurian
An publicare: 2017
Număr pagini: 408
Editura: Trei

Recenzie de: Irina Apan

Este foarte răspândită între părinți zicala că fetele sunt mai ușor de crescut decât băieții. Deși nu cred în generalizări, fiecare copil, fată sau băiat, aduce provocările specifice vârstei, atât din punct de vedere cultural,dar și biologic. Fiindcă această din urmă componentă este diferită la fete și băieți, maniera în care ne comportăm și reacționăm noi, ca adulți, depinde într-o mare măsură de ea.

Cartea Miracolul băieților de Michael Gurian este un manual de educare a băieților și viitorilor bărbați de la cele mai mici vârste până la statutul de adult. Provocările prin care trec băieții sunt diferite de cele ale fetelor, așa că, pentru mame, să înțeleagă felul în care funcționează băiatul lor poate fi revelator. Este impresionant să descoperi dovezi în carte că unele componene pe care o mamă le găsește de neînțeles se pot explica biologic. Între provocările discutate în Miracolul băieților se numără cele trei familii pe care le are un băiat sau ar fi ideal să le aibă (familia biologică sau adoptivă, familia extinsă, comunitatea), sfaturi practice pentru mame în funcție de vârsta băieților, dar și elemente esențiale în relația tată-fiu.

Educația sexuală sau discuțiile despre acest subiect sunt considerate de părinți cele mai dificile conversații pe care le au cu copiii, asta în cazul în care există deschiderea de a aborda acest subiect și părinții nu îl consideră tabu. Veți afla multe și despre acest aspect, dar cele mai frumoase informații oferite sunt cele legate de sacralitatea ființei umane, băiat sau fată.Subiecte precum valorile, moralitatea și spiritualitatea de care pot fi înconjurați bărbații, și despre care vorbim din ce în ce mai puțin astăzi, sunt tratate cu multă demnitate în carte.

Consider că este mare nevoie de acest tip de educație, atât pentru băieți, cât și pentru noi, părinții.Citind cartea, am simțit că descopăr cu adevărat natura emoțională a băieților. Pentru mame este cu siguranță o lectură necesară și, cu siguranță, va ajuta la o legătură mai strînsă între membrii familiei.

Autor: Mary Aiken
An publicare: 2009
Număr pagini: 400
Editura: Niculescu

Recenzie de: Irina Apan

Psiholog criminalist în domeniul cyberpsihologiei, consultant Europol, conducător de workshop-uri de instruire și cercetare organizate de Interpol, FBI și Casa Albă, Mary Aiken este cu siguranță un specialist.

Ca părinți, suntem îngrijorați de timpul din ce în ce mai mare pe care îl petrec copiii noștri în fața telefonului, laptopului, TV-ului, alegând, ce altceva?, să se joace, să se fotografieze, să se înregistreze, să vorbească ore în șir cu prieteni sau necunoscuți de care părinții habar n-au.

Și pentru noi, adulții, această îndeletnicire este destul de nouă, astfel că de multe ori suntem în dilemă. Ne gîndim că poate nu ar trebui să fim îngrijorați, asta este generația lor, sunt vremuri noi, de ce să îi împiedicăm să facă ce e specific vârstei (doar se joacă!)… Pe de altă parte, putem observa destul de clar de ce este nociv acest timp petrecut în fața ecranului, mai ales când este fără limită. Mulți părinți se confruntă apoi cu proprii copii într-o stare de nervozitate și furie, observând incapacitatea copilului de a-și vedea starea psihică. Pe scurt, sevraj. Dependența de tehnologie și internet este reală și se tratează. În Asia, clinicile de dezintoxicare digitală sunt o realitate și se înmulțesc.

De fapt, dorința copilului de a se lipi de un ecran, spune Mary Aiken, arată părinților nevoia lui de conectare. Atunci când copilul nu este conectat și nu primește atenția și dragostea părinților, el va dezvolta comportamente nesănătoase și va căuta satisfacție cel mai adesea în mediul virtual.

Printre subiectele pe care le atinge autoarea în The Cyber Effect- Psihologia comportamentului uman în mediul online se numără dependența de jocuri și reacțiile iraționale la ele, dependența părinților de internet și hotărârea lor de a pune copii mai mici de doi ani în fața ecranelor, pericolele la care se expun adolescenții și copiii atunci când postează fotografii cu ei în mediul online, preocuparea exagerată față de starea de sănătate sau ipohondrie cibernetică, inteligența artificială, dependența de shopping online, Darknet, toate acestea dublate de exemple concrete din viața reală și completate de studii realizate de profesioniști din domeniul psihologiei, psihiariei și criminalisticii.

Poate fi înfricoșător să te gândești la toate pericolele la care suntem expuși doar pentru că avem o identitate online, dar este important să trecem peste această frică pentru copiii noștri, să aflăm și să le explicăm și lor limitele utilizării internetului și modul în care o pot face.

The Cyber Effect- Psihologia comportamentului uman în mediul onlineeste un must read dacă vrem să aflăm această realitate care capătă o putere din ce în ce mai mare în viețile noastre.

Autor: Linda Lantieri, Daniel Goleman
An publicare: 2017
Număr pagini: 200
Editura: Curtea Veche

Cu toții am auzit de Daniel Goleman, cărțile sale, Inteligența emoțională urmată de Inteligența socială, sunt besteselleruri în toată lumea. Și probabil așteptam de la el o carte dedicată inteligenței emoționale a copiilor. Scrisă în colaborare cu Linda Lantieri, cartea chiar este una care te învață pe tine, ca părinte, cum să-ți ghidezi copilul către descoperirea puterii lui interioare.

În prima parte a cărții suntem îndrumați să descoperim ce anume putem face să ne liniștim corpul și mintea. Și, ca orice început, este necesară acomodarea la ce va fi o obișnuință de aici inainte și pregătirea este însoțită de ritualuri care se integrează treptat în programul copilului și al dvs. Veți găsi exerciții și modalități de ale face pentru copiii de 5-7 ani (respirația abdominală, jocuri care îi ajută să descopere de ce au o anumită frică și chiar exerciții de mindfulness).

Copiii între 8-11 ani sunt învățați cum să-și dea seama când sunt stresați și ce să facă. Cartea propune o serie de activități care să ne liniștească și pe noi și pe cei mici (carte de colorat mandale, plimbări în natură, orice activitate care va bucură și puteți fi pe deplin prezenți acolo).

Capitolul dedicat copiilorde peste 12 ani și mai mari, adolescenții, începe cu ce ar trebui să știm despre această vârstă. Pentru că principala nevoie a pre-adolescenților și adolescenților este aceea de autonomie, ei sunt ghidați să-și descopere motivațiile și nevoile pentru a face diferite activități și pentru a-și susține starea de desprindere de părinți.

La finalul, cartea ne oferă o listă de sugestii pentru reducerea stresului. Încurajează explorarea lumii interioare, descoperirea și dezvoltarea propriei identități pentru ca noi toți, copii, adolescenți și adulți să ne gestionăm mai bine emoțiile.

Autor: Cal Newport
An publicare: 2018
Număr pagini: 304
Editura: Publica

Să ne gândim: De câte ori sună telefonul într-o zi? Nu mai punem la socoteală notificările tuturor aplicațiilor instalate. Suntem ușor de distras și atrași de superficialitate.

Majoritatea suntem așa, tindem să demonizăm tehnologia și suntem nemulțumiți de efectul pe care îl are asupra noastră. Cal Newport ne oferă o perpectivă nouă. Una care ne arată că această scoatere din ritm provocată de aplicații, email, mesagerie ne afectează munca. Și o alta în care ne arată că ele nu sunt rele, dimpotrivă, chiar ne ajută, doar dacă vom ști să o utilizăm în interesul nostru.

Prima parte a cărții ne explică de ce tehnologia ne împiedică să ne concentrăm cu adevărat la ceea ce lucrăm, indiferent că vorbim de un profesor, de un om de vânzări sau un copywriter. Denumirea de muncă profundă îi aparține lui Newport și desemnează starea concentrare, cea care ne ajută să evoluăm în cariera pe care ne-o dorim sau o avem deja sau când, pur și simplu, vrem să învățăm ceva. Iar pentru a apăra această stare de concentrare este nevoie de planificarea necruțătoare a timpului nostru disponibil.

Programul de zi cu zi și obiectivele fiecăruia dintre noi sunt diferite, dar este esențial, susține Newport, să știm când putem profita de timp astfel încât să intrăm în acea stare în care să muncim profund, fără să fim distrași de tehnologie. Să știi să-ți pui limite e dificil, dar recompensa, ne spune autorul, este pe măsură.

Am deschis cartea Deep work. Concentrarea ca superputere într-o lume a perturbărilor ca orice muritor dependent întrucâtva de smartphone și am încercat să asimilez conținutul și îndrumările și din perspectiva de părinte a doi copii. Cred că cea mai importantă lecție pe care o pot primi copiii noștri de la noi, din perspectiva acestei cărți, este despre rigurozitate, despre ce înseamnă să ne concentrăm atenția pentru a îndeplini un obiectiv odată început. Acestea sunt deprinderi pe care copii și le pot însuși de mici.

Într-o lume în caremulți copii primesc telefonul la vârsta de 1 an să se uite la filmulețe și astfel puterea de concentrare scade, iar deficitulde atenție este din ce în ce mai mare, exercițiile propuse de Newport sunt o provocare și o necesitate totodată pentru generația aceasta, dar și cele viitoare.

Autor: Audrey Akoun, Isabelle Pailleau
An publicare: 2017
Număr pagini: 191
Editura: Didactica Publishing House

Nu mai surprinde pe nimeni părerile copiilor atunci când îi întrebi cum a fost la școală, răspunsurile variază inevitabil la: plictisitor, nimic, am stat, și altele din aceeași categorie.

Ca părinți și profesori ne dorim să combatem aceste stări și să le oferim ocazia copiilor să vadă că, dacă au instrumentele potrivite, învățarea poate fi distractivă și ușoară. Poate nu mereu ușoară, dar distractivă sigur.

Așteptările mari ale părinților, investițiile lor financiare și emoționale pun o mare presiune pe copii. Este important să înțelegem că nu toți copiii se dezvoltă în același ritm, că nu toți avem aceleași talente, că pentru unii copii învățarea se produce mai ușor și pentru alții mai greu. Așa cum bine spun autoarele cărții, există erori de îndrumare, nici un copil nu face erori din prostie.

Cartea Pedagogia pozitivă. Acasă și la școală, redați copiilor voștri gustul de a învățaeste plină de exerciții bine explicate dedicate copiilor care intră mai greu în starea de lucru. Un exemplu, înaintea temelor, copiii pot desena o mandala, desenul reprezintă o rutină bună pentru a se concentra. Pregătirea corpului pentru învățare este foarte importantă, aerisirea spațiilor, hidratarea cu apă, somnul, alimentația, toate fac parte din rutina noastră zilnică, și toate ne ajută să fim sănătoși ca să putem învăța. Tehnica principală pe care o propune cartea se numește MindMapping și constă în a construi niște hărți mintale în funcție de nevoile pe care le are copilul. O foaie, câteva culori, întrebări, răspunsuri, imagini, toate acestea alcătuiesc o hartă mintală, care după ce înveți să o faci, se poate aplica în toate domeniile, nu doar în cel școlar, ci și în casă, în plan domestic.

O altă componentă în procesul învățării este cunoașterea emoțiilor. Atunci când copiii sunt învățați să le recunoască, ei vor putea să le stăpânească și să lucreze cu ele. Emoțiile pozitive ne dau curaj și încredere, emoțiile negative ne blochează. Iar reușitele importante merită câteva complimente din partea educatorilor.

Autor: Daniel J. Siegel, Tina Payne Bryson
An publicare: 2018
Număr pagini: 225
Editura: FOR YOU

Cartea de față este una dintre cele mai bune pe care le-am citit de când sunt părinte pentru că explică felul în care funcționează creierul copilului din punct de vedere biologic și oferă soluții pline de empatie atunci când nu mai ai nici una la îndemână.

Fie că suntem adulți sau copii, felul în care reacționăm este rezultatul unui proces chimic. Dacă adulții își pot gestiona emoțiile, copiii trebuie învățați să le recunoască și, prin exemplul nostru, să le integreze și să le gestioneze.

Cartea Creierul copilului tăuconține strategii de urmat atunci când nimic din ce face sau zice copilul nu pare să aibă logică, iar una dintre ele este să povestiți dvs. experiențele mai puțin plăcute (mai ales dacă copilul este mic) iar atunci când copilul poate și are achizițiile de limbaj să completeze inclusiv el povestea. Metoda aceasta îl ajută să înțeleagă ce s-a întâmplat și să treacă peste o frică, o teamă, sau altă emoție negativă. Iar obiceiul zilnic de a vă aminti împreună ceea ce s-a petrecut peste zi îi oferă ocazia să-și exerseze memoria.

Întrebările îi fac pe copii să înțeleagă mai bine alegerile pe care le fac, bineînțeles, ele vor fi adaptate vârstei lui. Cu întrebările potrivite ei vor putea fi din ce în ce mai specifici cu privire la experiențele și emoțiilor lor, vor putea să se gândească și la ceilalți și își vor exersa empatia, vor învăța să vadă lucrurile și din perspectiva celuilalt, să descurce lucrurile după un conflict sau să repare o relație de prietenie. Sentimentele de tot felul vin și pleacă, sunt temporare. E important să știe că nimic nu durează prea mult.

De multe ori uităm să ne distrăm în familie, așa că noi, părinții, suntem responsabili să generăm stări și evenimente propice pentru a petrece timpul împreună. Fie că este vorba de film, mișcare, jocuri, gătit, orice liant între noi și copii îi va face să împărtășească și experiențele negative.

Acestea sunt doar câteva dintre strategiile prezentate de mine, dar poveștile și experiențele autorilor cu proprii copii sunt absolut minunate. Este una din cărțile pe care v-o recomand cu mare drag.